Arta şi viaţa cotidiană. Explorări actuale în estetică

Volumul de față explorează din perspective teoretice diverse, dar aliate, problematici actuale ale artei și vieții cotidiene, urmărind să contribuie la remodelarea căilor de interpretare a acestora și la o mai bună înțelegere a esteticii vieții cotidiene și a organizațiilor, precum și a raporturilor complexe ale artei cu realitatea trăită, viața în comun și politica. Sunt clarificate aici concepte cheie și reconfigurări recente ale strategiilor interpretative din estetică și istoria artei, înspre o lărgire a câmpului estetic și a aplicațiilor esteticii și înspre hermeneutici plurale sau „intermediale” ale artei. Astfel, se deschide un orizont problematic mai puțin explorat până acum în cercetarea din România, cel al fenomenelor și practicilor estetice din viața cotidiană, din organizații sau din lumea artei contemporane – de lapreferințele noastre estetice cotidiene și implicațiile lor practice la experiența și leadership-ul estetic din organizații, de la noi estetici aplicate în practica politicii cercetării artistice și noi regimuri ale înțelegerii arteila valențele estetice și metafizice ale imaginii tehnice (film, fortografie, imagine digitală)și la relația dintre muzeu și națiune ca entitate simbolică sau rolul politic al muzeelor de artă.

Lucrarea reunește contribuțiile unor specialiști în estetica filosofică sau literară și în istoria și teoria artei, fiind utilă atât studenților, profesorilor și cercetătorilor, cât și tuturor celor interesați de dimensiunea estetică a vieții cotidiene, de arta contemporană și de interpretările actuale ale acestora.

◊ Cătălin Gheorghe ◊ Cristian Hainic ◊ Ștefan-Sebastian Maftei ◊ Cristina Moraru ◊ Iulia Morcov ◊ Cristian Nae ◊ Raluca Oancea (Nestor) ◊ Raluca Mihaela Paraschiv ◊ Laura Pavel ◊ Dan Eugen Raţiu ◊ Ileana-Nicoleta Sălcudean

Editor: Dan Eugen Raţiu

În ultimele decenii, atât practicile sociale, cât și cele artistice au cunoscut transformări fundamentale. Schimbarea regimului artei contemporane – prin internaționalizare, hibridizare sau „vaporizare” – acompaniază  mutațiile accelerate din societățile contemporane. Cu toate acestea, estetica de extracție modernă continuă să aibă un impact major asupra înțelegerii atât a artei, considerată ca fiind autonomă și separată de viața cotidiană, cât și a experienței estetice, caracterizatăca dezinteresată,distanțatăși pasivă, având plăcerea individuală ca scop primar. Acest punct de vedere ignoră însă variatele moduri în care dimensiunea estetică impregnează activitățile umane și este integrată în societate și, astfel, beneficiile sale în diverse domenii ale vieții. Există, însă, și opinii conform cărora, în zilele noastre, estetica ar trebui redefinită și practicată în mod diferit decât acea ramură a filosofiei moderne care s-a ocupat doar cu „artele frumoase” și experiența (individuală) legată de acestea. Una dintre cele mai importante nemulțumiri privește asocierea exclusivă între estetică și artă, prin care dimensiunea estetică și cea artistică sunt contopite și apoi izolate de experiența sau viața cotidiană.

Dan Eugen Raţiu