Literatura română în liceu. Poetul şi poezia

Studiul poeziei, rezervat claselor a XI-a și a XII-a, este partea cea mai dificilă din programa liceală de Literatură română. Dificultatea provine, pe de-o parte, din așteptarea elevului de a primi explicația limpede a unor noțiuni și concepte pe care să-și poată sprijini înțelegerea textului liric, iar pe de alta, din efortul profesorului de a-i însoți tatonarea atmosferei, limbajului și mesajului acestuia, imprecise prin însăși natura lor. Dintr-o îndelungată experiență de catedră știu cât de mare este câștigul atunci când adolescentul (aflat și la vârsta primelor sale încercări poetice) reușește să pătrundă arcanele limbajului liric, să simtă farmecul poeziei și să-și dea propriile răspunsuri la binecunoscuta întrebare-nedumerire „Ce-a vrut să spună poetul?”. Miza prezentei cărți a fost mai mare decât poate părea la prima vedere: am dorit să fac inteligibile, cu mijloace limpezi, câteva dintre conceptele utile analizei și să deschid accesul înspre poeții noștri cei mai reprezentativi, fixați în canonul școlar.

La fel ca în privința prozei, abordată în primul volum al mini-seriei mele de uz didactic, descifrarea poeziei lirice, făcută cu privirea îndreptată spre examenul de bacalaureat, a încercat să evite clișeele și schematizările. Repet și aici precizarea făcută acolo: abordările oferite nu intenționează să fie „comentarii” livrate pentru învățarea pe de rost, ci prezentări explicative, sugestii pentru o lectură proprie a textului.

Autoarea