{"id":10185,"date":"2025-07-26T13:33:25","date_gmt":"2025-07-26T13:33:25","guid":{"rendered":"https:\/\/www.casacartii.ro\/editura\/?p=10185"},"modified":"2026-04-26T13:34:51","modified_gmt":"2026-04-26T13:34:51","slug":"despre-copii-minuni-si-sperante","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/despre-copii-minuni-si-sperante\/","title":{"rendered":"DESPRE COPII, MINUNI \u0218I SPERAN\u021aE"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
RODICA GRIGORE<\/div>\n
\n

DESPRE COPII, MINUNI \u0218I SPERAN\u021aE<\/h1>\n<\/header>\n
Articol publicat \u00een edi\u021bia 6\/2025<\/div>\n
\n

\u201eSe \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i minuni, obi\u0219nuia s\u0103 spun\u0103 paznicul.
\nUneori pur \u0219i simplu nu exist\u0103 alt\u0103 cale
\n\u0219i atunci se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o minune.\u201d<\/p>\n

(Ingvild H. Rish\u00f8i,\u00a0Stargate. O poveste de Cr\u0103ciun<\/em>)<\/p>\n

 <\/p>\n

N\u0103scut\u0103 \u00een 1978, la Oslo, \u0219i afirmat\u0103 mai \u00eent\u00e2i ca jurnalist\u0103 (la publica\u021bii precum\u00a0Dagbladet<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Dagens N\u00e6ringsliv<\/em>) \u0219i ca autoare de c\u0103r\u021bi pentru copii, Ingvild H. Rish\u00f8i este considerat\u0103 ast\u0103zi una dintre cele mai reprezentative voci ale prozei norvegiene (romanele \u0219i nuvelele sale au fost deja traduse \u00een peste dou\u0103zeci de limbi), cucerind (\u0219i conving\u00e2nd) publicul de pretutindeni prin arta nara\u021biunii simple, prin atmosfera de neuitat pe care cititorii o reg\u0103sesc \u00een crea\u021biile sale, dar mai cu seam\u0103 prin profunzimea cu totul aparte ascuns\u0103, uneori, \u00een spatele aparentei clarit\u0103\u021bi \u0219i, de asemenea, prin capacitatea de a portretiza eroi remarcabili tocmai prin ceea ce d\u0103 senza\u021bia a fi lips\u0103 de eroism, \u00eens\u0103 cu at\u00e2t mai impresionan\u021bi \u00een dorin\u021ba \u0219i puterea de a-\u0219i p\u0103stra speran\u021ba chiar \u0219i \u00een mijlocul unei lumi \u00een care, cam prea adesea, doar cei puternici \u0219i agresivi par a avea sor\u021bi de izb\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 debutul din anul 2007, cu volumul de nuvele intitulat\u00a0La st\u00e5<\/em>\u00a0(Nu \u0219terge<\/em>), Rish\u00f8i r\u0103m\u00e2ne pe teritoriul prozei scurte, astfel c\u0103, \u00een 2012, public\u0103\u00a0Historien om fru Berg<\/em>\u00a0(Povestea doamnei Berg<\/em>), carte urmat\u0103, \u00een 2014, de\u00a0Vinternoveller<\/em>\u00a0(Pove\u0219ti de iarn\u0103<\/em>), ambele fiind recompensate cu importante premii literare norvegiene, \u00eentre care, amintim Premiul Brage, Premiul Sult \u0219i Premiul P.O. Enquist. Abia \u00een 2021, \u00eei apare cel dint\u00e2i roman,\u00a0Stargate. En juleforetelling<\/em>\u00a0(Stargate. O poveste de Cr\u0103ciun<\/em>), iar, dup\u0103 doar trei ani, Academia Suedez\u0103 \u00eei va acorda prestigiosul Premiu Dobloug, pentru contribu\u021bia substan\u021bial\u0103 pe care \u0219i-a adus-o la promovarea \u00een lume a valorilor culturale novergiene \u0219i ale lumii Nordului \u00een general. Volumul de proz\u0103 scurt\u0103 din 2014 \u0219i romanul lui Rish\u00f8i au ap\u0103rut nu de mult \u00een excelente traduceri rom\u00e2ne\u0219ti semnate de Raluca-Daniela Duinea \u0219i Ioana-Andreea Mure\u0219an (Pove\u0219ti de iarn\u0103<\/em>) \u0219i Roxana-Ema Dreve (Stargate<\/em>), la Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103 din Cluj-Napoca, \u00een Colec\u021bia Nordica, (coordonat\u0103 de Sanda Tomescu Baciu), un bine venit dar oferit cititorilor rom\u00e2ni care au, astfel, posibilitatea de a cunoa\u0219te crea\u021bia acestei remarcabile autoare. C\u0103r\u021bile lui Ingvild Rish\u00f8i spun, mereu, c\u00e2te o poveste; despre nevoia de generozitate \u0219i despre compasiunea care apare, nu o dat\u0103, exact acolo de unde te a\u0219tep\u021bi mai pu\u021bin; despre nefericirea celor mici \u0219i lipsi\u021bi de ap\u0103rare sau de posibilit\u0103\u021bi materiale \u0219i despre \u00een\u021belegerea pe care tot ei o au fa\u021b\u0103 de cei afla\u021bi \u00een nevoie; despre acele lucruri pe care, foarte frecvent, oamenii prefer\u0103 s\u0103 le ignore pentru c\u0103 e mai comod s\u0103 fie ignorate. \u0218i despre puterea copiilor de a crede \u00een bine \u0219i de a face \u00eentotdeauna binele. Astfel c\u0103 nuvelele autoarei norvegiene, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd sunt intitulate \u201epove\u0219ti\u201d, nu sunt nicidecum basme (cu at\u00e2t mai pu\u021bin din acelea cu z\u00e2ne), ci istorisiri ce surprind cu acuitate am\u0103nunte \u2013 dureroase, ne\u0219tiute, ascunse \u2013 ale existen\u021bei celor de l\u00e2ng\u0103 noi, a celor pe l\u00e2ng\u0103 care trecem f\u0103r\u0103 a-i observa, a celor singuri sau tri\u0219ti. Grani\u021ba dintre frumos \u0219i ur\u00e2t, \u00eentre \u00eentuneric \u0219i lumin\u0103 poate deveni, pornind de la aceste premise, o chestiune de perspectiv\u0103, singura constant\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd puterea fiin\u021bei umane de a continua s\u0103 spere \u2013 \u00een sine \u0219i \u00een Bine.<\/p>\n

Volumul\u00a0Pove\u0219ti de iarn\u0103<\/em>\u00a0cuprinde trei povestiri \u00eenrudite par\u021bial prin v\u00e2rsta protagoni\u0219tilor naratori (\u00een dou\u0103 texte ace\u0219tia sunt tineri sau adolescen\u021bi), dar mai cu seam\u0103 prin faptul c\u0103 fiecare dintre personajele descrise sunt ori se simt excluse din ceea ce ne-am obi\u0219nuit s\u0103 numim societate. Fie sunt singuri, fie nu au bani, fie au impresia c\u0103 nu se descurc\u0103 \u00een ha\u021bi\u0219urile existen\u021bei cotidiene. Astfel, \u00een cea dint\u00e2i povestire,\u00a0Nu-i putem ajuta pe to\u021bi<\/em>, o mam\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 se confrunt\u0103 pe de o parte cu dorin\u021ba de a-\u0219i proteja feti\u021ba \u00een v\u00e2rst\u0103 de cinci ani, pe Alexa, iar pe de alta, cu lipsurile materiale, num\u0103r\u00e2ndu-\u0219i obsesiv pu\u021binii bani \u0219i calcul\u00e2nd cum ar putea s\u0103 se descurce \u00eenc\u0103 vreo c\u00e2teva zile cu c\u00e2t i-a mai r\u0103mas. Numai c\u0103, la insisten\u021bele feti\u021bei, impresionat\u0103 de un b\u0103iat care cerea de poman\u0103, \u00eei d\u0103 acestuia, din gre\u0219eal\u0103, o sum\u0103 mai mare dec\u00e2t \u00ee\u0219i propusese ini\u021bial, iar banii nu mai ajung pentru biletul de autobuz \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin pentru lenjerie intim\u0103 uscat\u0103, de care micu\u021ba are nevoie \u00een gerul de afar\u0103. \u00cen\u00a0Adev\u0103ratul Thomas<\/em>, un b\u0103rbat \u00een v\u00e2rst\u0103 de treizeci \u0219i trei de ani, marcat de anxietate, nesigur pe sine \u0219i abia ie\u0219it din \u00eenchisoare, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru scurta vizit\u0103 a fiului s\u0103u Leon, rezultat \u00een urma unei aventuri de-o noapte cu o femeie care-i era superioar\u0103 din punct de vedere material \u0219i care, dup\u0103 na\u0219terea copilului, vrea ca Thomas s\u0103 fac\u0103 parte din via\u021ba acestuia, nu \u00eens\u0103 \u0219i dintr-a ei. Iar \u00een\u00a0Fra\u021bii<\/em>, Rebekka, o adolescent\u0103 de \u0219aptesprezece ani, \u00ee\u0219i ia fratele \u0219i surioara vitregi de la \u0219coal\u0103 \u0219i pornesc \u00eempreun\u0103 spre o caban\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, pentru a evita, \u00een acest fel, s\u0103 fie desp\u0103r\u021bi\u021bi de serviciile sociale norvegiene, care intraser\u0103 \u00een posesia unui raport negativ cu privire la comportamentul \u0219i unele dintre atitudinile Rebekk\u0103i.<\/p>\n

Sigur c\u0103, rezumate \u00een acest fel, povestirile risc\u0103 s\u0103 nu par\u0103 deosebite, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t scriitoarea alege \u00een mod pe deplin con\u0219tient teme comune, descriind momente din existen\u021ba de fiecare zi a unor oameni obi\u0219nui\u021bi. Numai c\u0103 exact aici e de g\u0103sit arta ei: \u00een capacitatea de a portretiza f\u0103r\u0103 excese personaje confruntate cu probleme dificile (pentru ele) \u0219i mai ales cu singur\u0103tatea, \u00een \u0219tiin\u021ba subtil\u0103 de a spune mult \u00een pu\u021bine cuvinte \u0219i, mai cu seam\u0103, de a sugera, iar nu de a explica vreodat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Iar astfel cele trei texte devin cu adev\u0103rat de neuitat, sf\u00e2\u0219ietoare la nivelul subiectului \u0219i at\u00e2t de delicate \u00een ceea ce prive\u0219te forma de expresie, \u00eenc\u00e2t nu e de mirare c\u0103 Rish\u00f8i a devenit, imediat dup\u0103 publicarea acestor crea\u021bii \u00een str\u0103in\u0103tate, un punct de reper al prozei contemporane a Norvegiei. C\u0103ci, chiar dac\u0103 abordeaz\u0103 aspecte ce apar suficient de frecvent \u00een literatura zilelor noastre (via\u021ba de familie, ne\u00een\u021belegerile \u00eentre so\u021bi, destr\u0103marea cuplurilor, dificult\u0103\u021bile materiale), Ingvild Rish\u00f8i face asta cu o \u00een\u021belegere \u0219i o c\u0103ldur\u0103 impresionante, f\u0103r\u0103 s\u0103 ocoleasc\u0103 detaliile spinoase, precum alegerile dificile \u0219i care au adesea consecin\u021be dureroase (dezastruoase?), pe care fiecare dintre noi trebuie s\u0103 le facem \u00een fiecare zi, totul dublat de puterea de a exprima tr\u0103iri complexe cu o aparent\u0103 \u0219i dezarmant\u0103 simplitate.<\/p>\n

\u00cen plus, autoarea descrie \u00eentr-un mod absolut remarcabil cadrul \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 faptele. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ac\u021biunea din fiecare din cele trei povestiri are loc iarna, c\u00e2nd afar\u0103 ninge \u0219i bate v\u00e2ntul, c\u00e2nd e un ger n\u0103praznic, iar zilele sunt tot mai scurte, c\u00e2nd \u00eentunericul ce se \u00eenst\u0103p\u00e2ne\u0219te pe zi ce trece mai devreme pare a face \u0219i g\u00e2ndurile personajelor s\u0103 fie mai sumbre. Iarna devine, deci, veritabil\u0103 stare de spirit, iar fragmentele \u00een care Rish\u00f8i prezint\u0103 natura (uneori dezl\u0103n\u021buit\u0103) creeaz\u0103 o impresie puternic\u0103 asupra cititorului care simte c\u0103, la lectura anumitor pagini, e str\u0103b\u0103tut de un fior \u2013 din cauza gerului pe care aproape c\u0103-l po\u021bi percepe senzorial, dar \u0219i pentru c\u0103 e\u0219ti provocat s\u0103 meditezi asupra unor realit\u0103\u021bi deloc comode \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin pl\u0103cute, precum familiile lipsite de leg\u0103turi afective, lipsa de c\u0103ldur\u0103 a unor c\u0103mine, nevoia irepresibil\u0103 a copiilor \u0219i adolescen\u021bilor de empatie \u0219i comunicare. Aparent, deciziile pe care trebuie s\u0103 le ia mama cea at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r\u0103 din\u00a0Nu-i putem ajuta pe to\u021bi<\/em>\u00a0sau Rebekka din\u00a0Fra\u021bii<\/em>\u00a0sunt ne\u00eensemnate \u2013 dac\u0103 s\u0103 dea zece sau dou\u0103zeci de coroane unui cer\u0219etor, dac\u0103 s\u0103 le pun\u0103 copiilor c\u0103ciuli\u021bele pe cap sau nu. \u00cens\u0103, \u00een contextul precis \u00een care se g\u0103sesc personajele, aceste decizii pot \u00eensemna totul, pot face diferen\u021ba dintre a avea ce s\u0103 m\u00e2n\u00e2nci sau a r\u0103m\u00e2ne fl\u0103m\u00e2nd sau chiar dintre a r\u0103m\u00e2ne \u00een via\u021b\u0103 ori a pieri de frig. Iar de fiecare dat\u0103 deciziile acestea de\u0219teapt\u0103, \u00een memoria personajelor implicate, amintiri vechi, ce stabilesc metaforice pun\u021bi \u00eentre trecut (\u00eentotdeauna marcat de traume \u0219i care explic\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, situa\u021biile nu o dat\u0103 cruciale cu care se confrunt\u0103 cei implica\u021bi) \u0219i prezent \u0219i par a consacra acel \u201ecerc al existen\u021bei\u201d din care parc\u0103 nu se poate ie\u0219i. \u00cens\u0103 mesajul prozei lui Ingvild Rish\u00f8i este c\u0103, oric\u00e2t de greu ar fi \u0219i oric\u00e2t de imposibil ar putea p\u0103rea uneori, exist\u0103 \u00eentotdeauna o \u0219ans\u0103 de a dep\u0103\u0219i greut\u0103\u021bile. Nu pentru c\u0103 vreun Mo\u0219 Cr\u0103ciun darnic ar veni, \u00een final, \u00een aceste pove\u0219ti de iarn\u0103, ci pentru c\u0103, cel pu\u021bin uneori, oamenii pot redeveni genero\u0219i, bl\u00e2nzi \u0219i buni. C\u0103 bun\u0103tatea \u0219i c\u0103ldura umane au ajuns s\u0103 par\u0103 adev\u0103rate miracole \u00een lumea at\u00e2t de gr\u0103bit\u0103 a veacului \u00een care tr\u0103im e adev\u0103rat, dar asta nu face cu nimic mai pu\u021bin pregnant mesajul acestei c\u0103r\u021bi a lui Ingvild Rish\u00f8i. Tensiunea narativ\u0103 cre\u0219te treptat, glasurile personajelor sunt tot mai clare \u0219i mai profund individualizate, accentele poetice tot mai bine puse de autoare pe m\u0103sur\u0103 ce ac\u021biunea \u00eenainteaz\u0103, iar umanitatea fiec\u0103rui individ cu at\u00e2t mai bine eviden\u021biat\u0103 \u00een fiecare povestire \u00een parte.<\/p>\n

Ce r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 ce pierzi totul? par a se \u00eentreba, pe r\u00e2nd, protagoni\u0219tii celor trei nuvele. Ei bine, r\u0103m\u00e2ne generozitatea nesperat\u0103 a semenilor, c\u0103ldura necunoscu\u021bilor, coinciden\u021bele care pot uneori salva via\u021ba oamenilor \u0219i le pot reda credin\u021ba \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i. Nara\u021biunile sunt impresionante, dialogurile au substan\u021b\u0103, oferind cititorului o clec\u021bie de chipuri \u0219i psihologii umane, o gam\u0103 larg\u0103 de probleme aparent imposibil de rezolvat, dar \u0219i solu\u021biile salvatoare care, oric\u00e2t pare a fi de greu de crezut, nu sunt niciodat\u0103 for\u021bate, Rish\u00f8i \u0219tiind cum s\u0103 evite orice\u00a0parti-pris<\/em>\u00a0\u0219i, de asemenea, cum s\u0103 ocoleasc\u0103 tu\u0219ele prea accentuate. Da, e adev\u0103rat c\u0103 oamenilor le poate fi greu nu o dat\u0103, c\u0103 uneori sunt amenin\u021ba\u021bi de pierderea puterii de a urma calea cea dreapt\u0103 \u0219i bun\u0103, dar ceva sau cineva \u00eei poate salva \u2013 trebuie doar s\u0103 nu uite s\u0103 priveasc\u0103 \u00een jur, s\u0103 accepte o m\u00e2n\u0103 \u00eentins\u0103 \u0219i s\u0103 descopere, fiecare \u00een parte, puterea de a o lua de la cap\u0103t. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een\u00a0Nu-i putem ajuta pe to\u021bi<\/em>\u00a0\u00een momentul \u00een care t\u00e2n\u0103ra mam\u0103, disperat\u0103, e pe punctul s\u0103 fure o pereche de chilo\u021bei pentru feti\u021ba ei, neav\u00e2nd destui bani ca s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103, \u00eens\u0103 un cump\u0103r\u0103tor aflat \u00een cabina de prob\u0103 al\u0103turat\u0103 \u00eei vine \u00een ajutor cu delicate\u021be: \u201eDoar mi-am \u00eencercat c\u0103ma\u0219a al\u0103turi, continu\u0103 el. A ascultat. -\u0218i a\u0219a am auzit despre ce-a\u021bi vorbit. -Da? \u00eentreb eu \u0219i mi se face frig, \u0103sta e lucrul pe care-l ur\u0103sc, o s\u0103 m\u0103 raporteze la cineva, la centrul social, la poli\u021bie? -Scuze, spune el din nou. \u00cencearc\u0103 s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103. M\u0103 \u00eentrebam doar\u2026 c\u00e2t cost\u0103\u2026 ceea ce vre\u021bi s\u0103 lua\u021bi? M\u0103 \u00eentrebam dac\u0103 a\u021bi fi de acord s\u0103 accepta\u021bia sta? \u00eentreab\u0103 el. \u0218i ne \u00eentinde ceva. O bancnot\u0103 de dou\u0103 sute de coroane. Acum e lini\u0219te, nici o colind\u0103, aud toate sunetele, respira\u021bia lui, geaca de puf a Alexei, cum se mi\u0219c\u0103. -Poate e prea pu\u021bin? Poate cost\u0103 mai mult, cu siguran\u021b\u0103 e prea pu\u021bin? se \u00eentreab\u0103 el. -Voiam s\u0103 lu\u0103m doar o pereche, spune Alexa \u0219i \u00eentinde m\u00e2na. Cost\u0103 patruzeci \u0219i nou\u0103 de coroane.\u201d Sau \u00een\u00a0Fra\u021bii<\/em>, c\u00e2nd Rebekka e salvat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu cei mici, literalmente \u00een ultima clip\u0103 de femeia elegant\u0103 care decide s\u0103 nu anun\u021be serviciile sociale, ci s-o sus\u021bin\u0103 pe adolescenta hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cei pe care-i iube\u0219te cel mai mult pe lume: \u201e\u021ai-ai dat seama ce fac? o \u00eentreb eu. Ea aprob\u0103. -\u00cencerci s\u0103 ai grij\u0103 de ei, r\u0103spunde. -Te-ai g\u00e2ndit s\u0103 suni pe cineva? M\u0103 prive\u0219te lung \u0219i apoi se uit\u0103 iar la drum. -Nu, r\u0103spunde ea. Apoi scutur\u0103 din cap. -Nu, repet\u0103. Nu m-am g\u00e2ndit s-o fac.\u201d Astfel c\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 ceea ce s-ar putea numi o moral\u0103, fiecare dintre cele trei povestiri atinge sufletul cititorului \u00een moduri neb\u0103nuite, scriitoarea norvegian\u0103 eviden\u021biind cum, de\u0219i adesea nu ne vine s\u0103 credem, o \u00eent\u00e2lnire \u00eent\u00e2mpl\u0103toare cu un necunoscut poate deveni salvarea de care cei nec\u0103ji\u021bi \u0219i singuri au nevoie. Iar \u00een acest fel, ajut\u00e2ndu-ne s\u0103 continu\u0103m s\u0103 credem c\u0103, dac\u0103 ne p\u0103str\u0103m puterea de a privi \u00een jurul nostru, putem descoperi \u0219i curajul de a ne ajuta semenii vulnerabili, chiar \u0219i \u00een epoca ne\u00eencrederii \u0219i scepticismului.\u00a0 Succesul nu e niciodat\u0103 garantat, de aceea nici nu exist\u0103 vreun\u00a0happy-end<\/em>\u00a0\u00een acest volum. \u00cens\u0103 exist\u0103 \u00eentotdeauna o promisiune \u0219i o speran\u021b\u0103, iar uneori acestea sunt cu adev\u0103rat suficiente pentru a merge \u00eenainte.<\/p>\n

Romanul\u00a0Stargate. O poveste de Cr\u0103ciun<\/em>\u00a0utilizeaz\u0103, evident, numeroase strategii \u0219i modele narative pe care autoarea le-a exersat \u00een volumele anterioare de proz\u0103 scurt\u0103. Dar, evident, duce totul la alt nivel, construind din nou istorii umane impresionante \u0219i pun\u00e2nd cititorul \u00een fa\u021ba unor situa\u021bii tulbur\u0103toare. Aici, micu\u021ba Ronja, \u00een v\u00e2rst\u0103 de zece ani, e decis\u0103 s\u0103-l ajute pe tat\u0103l ei alcoolic s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 o slujb\u0103 \u0219i, mai ales, s-o p\u0103streze. Iar, atunci c\u00e2nd paznicul de la \u0219coal\u0103 \u00eei vorbe\u0219te despre posibilitatea de a-l ajuta s\u0103 se angajeze la pia\u021ba de brazi din Oslo pentru a ambala \u0219i a livra pomi de Cr\u0103ciun, feti\u021bei i se pare \u0219ansa lor de a lua via\u021ba de la cap\u0103t. Tat\u0103l accept\u0103 oferta, o vreme aduce bani \u0219i m\u00e2ncare acas\u0103, fetele \u2013 Ronja \u0219i sora ei de \u0219aisprezece ani, Melissa \u2013 au ce pune pe mas\u0103 \u0219i se simt mai \u00een siguran\u021b\u0103. Numai c\u0103, previzibil, tat\u0103l nu-\u0219i poate st\u0103p\u00e2ni viciul, cade din nou \u00een patima b\u0103uturii, astfel \u00eenc\u00e2t Melissa e nevoit\u0103 s\u0103 lucreze \u00een locul lui la pia\u021ba de brazi, ca s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 datoriile, \u00een ciuda v\u00e2rstei fragede \u0219i a vremii nefavorabile care o face s\u0103 vin\u0103 \u00een fiecare sear\u0103 acas\u0103 cu m\u00e2inile \u0219i picioarele \u00eenghe\u021bate bocn\u0103. Ronja o va urma, ca s\u0103 o ajute, \u00een vreme ce tat\u0103l \u00ee\u0219i petrece fiecare dup\u0103-amiaz\u0103 la\u00a0Stargate<\/em>, c\u00e2rciuma care exercit\u0103 asupra lui o putere de atrac\u021bie pe care nici afec\u021biunea fetelor lui \u0219i nici imensa lor dorin\u021b\u0103 de a-l ajuta nu o pot \u00eenvinge. Iar dac\u0103 al\u021bi copii a\u0219teapt\u0103 daruri scumpe cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor, Ronja \u0219i Melissa s-ar bucura doar s\u0103-\u0219i aib\u0103 tat\u0103l aproape \u0219i s\u0103-l vad\u0103 eliberat de patima sa.<\/p>\n

Considerat de critica de specialitate, imediat dup\u0103 apari\u021bie, o mic\u0103 bijuterie narativ\u0103, o expresie original\u0103 \u0219i impresionant\u0103 a semnifica\u021biilor mult amintitului \u201espirit al Cr\u0103ciunului\u201d \u00een via\u021ba oamenilor obi\u0219nui\u021bi \u0219i a copiilor sili\u021bi s\u0103 se maturizeze prematur, romanul acesta e o poveste dulce-amar\u0103 despre durere \u0219i speran\u021b\u0103, despre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii \u0219i despre lumea \u00een care tr\u0103im. Ronja, cea care de altfel poveste\u0219te totul la persoana \u00eent\u00e2i, e vis\u0103toare, ador\u0103 pove\u0219tile, vede \u00eentotdeauna doar ceea ce-i frumos chiar \u0219i \u00een basmele triste (pentru ea, \u00een\u00a0Feti\u021ba cu chibrituri<\/em>, povestea sa preferat\u0103, eroina nu se stinge \u00een final, ci se duce la bunica ei\u2026), \u0219i a\u0219teapt\u0103 \u00een fiecare zi c\u00e2te-un mic miracol care, \u00eens\u0103, \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103. \u00cen opozi\u021bie, Melissa, sora mai mare, e adesea \u00eencr\u00e2ncenat\u0103 \u0219i vrea s\u0103 arate tuturor o duritate care, de fapt, nu o caracterizeaz\u0103, \u00eens\u0103 din care \u0219i-a f\u0103cut un soi de masc\u0103 ce o ajut\u0103 s\u0103 o ia de la cap\u0103t \u00een fiecare zi, \u00een primul r\u00e2nd pentru surioara ei \u0219i pentru tat\u0103l care nu \u00ee\u0219i poate st\u0103p\u00e2ni patima. P\u0103rin\u021bi \u0219i copii prin\u0219i \u00een v\u00e2rtejul at\u00e2t de complicat al vie\u021bii, angaja\u021bi \u0219i angajatori care par sorti\u021bi s\u0103 nu se \u00een\u021beleag\u0103 niciodat\u0103 cu adev\u0103rat, oameni care trec unii pe l\u00e2ng\u0103 al\u021bii f\u0103r\u0103 s\u0103 realizeze c\u00e2t ajutor \u0219i-ar putea oferi dac\u0103 cel pu\u021bin ar \u00eencerca s\u0103 vad\u0103 cu adev\u0103rat suferin\u021ba celor nevoia\u0219i, toate acestea apar \u00een romanul lui Ingvild Rish\u00f8i, f\u0103c\u00e2nd din acest text nu \u00eenc\u0103 o lectur\u0103 potrivit\u0103 pentru perioada Cr\u0103ciunului, ci o profund\u0103 \u0219i lucid\u0103 medita\u021bie asupra problemelor cu care oamenii obi\u0219nui\u021bi ai zilelor noastre se confrunt\u0103 \u00een t\u0103cere. Dar \u0219i o carte care ne va face s\u0103-i privim cu al\u021bi ochi pe cei care transport\u0103 brazi sau v\u00e2nd aranjamente de s\u0103rb\u0103toare \u00een marile pie\u021be \u0219i care, dincolo de bucuria pe care o aduc celorlal\u021bi, poart\u0103 \u00een suflet numeroase dureri ascunse, iar pe trup, tot gerul de care cump\u0103r\u0103torii gr\u0103bi\u021bi se gr\u0103besc s\u0103 scape urc\u00e2ndu-se repede \u00een ma\u0219ini scumpe.<\/p>\n

Desigur, modelele la care Ingvild Rish\u00f8i se raporteaz\u0103 sunt numeroase \u0219i suficient de u\u0219or de \u00eentrev\u0103zut, c\u0103ci de la\u00a0Feti\u021ba cu chibrituri<\/em>\u00a0a lui Andersen la\u00a0Povestea de Cr\u0103ciun<\/em>\u00a0a lui Charles Dickens \u0219i p\u00e2n\u0103 la\u00a0A Christmas Memory<\/em>\u00a0de Truman Capote, scriitoarea norvegian\u0103 a citit tot \u0219i a reu\u0219it s\u0103 transpun\u0103, \u00een propriul text, o \u00eentreag\u0103 memorie cultural\u0103, f\u0103r\u0103, \u00eens\u0103, a-\u0219i pierde vreo clip\u0103 originalitatea \u0219i capacitatea de inven\u021bie narativ\u0103. Tocmai de aceea, nu cedeaz\u0103 tenta\u021biei cu care mica Ronja (un personaj de neuitat!) pare a o ispiti p\u00e2n\u0103 \u0219i pe ea, de a privi \u00eentreaga lume ca pe o poveste frumoas\u0103, ci imagineaz\u0103 un final care ne pune (din nou!) pe g\u00e2nduri \u0219i care pare c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu fumul persistent al unei lum\u00e2n\u0103ri \u00een care cineva a suflat prea brusc\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

Ingvild H. Rish\u00f8i,\u00a0Pove\u0219ti de iarn\u0103.
\n<\/em>Traducere \u0219i note de Raluca-Daniela Duinea \u0219i Ioana-Andreea Mure\u0219an,
\nCluj-Napoca, Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103, 2024.<\/p>\n

Ingvild H. Rish\u00f8i,\u00a0Stargate. O poveste de Cr\u0103ciun<\/em>.
\nTraducere de Roxana-Ema Dreve, Cluj-Napoca, Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103, 2025<\/p>\n<\/div>\n

sursa: DESPRE COPII, MINUNI \u0218I SPERAN\u021aE \u2013 Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n<\/header>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

RODICA GRIGORE DESPRE COPII, MINUNI \u0218I SPERAN\u021aE Articol publicat \u00een edi\u021bia 6\/2025 \u201eSe \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i minuni, obi\u0219nuia s\u0103 spun\u0103 paznicul. Uneori pur \u0219i simplu nu exist\u0103 alt\u0103 cale \u0219i atunci se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o minune.\u201d (Ingvild H. Rish\u00f8i,\u00a0Stargate. O poveste de Cr\u0103ciun)   N\u0103scut\u0103 \u00een 1978, la Oslo, \u0219i afirmat\u0103 mai \u00eent\u00e2i ca jurnalist\u0103 (la publica\u021bii […]\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8444,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3077],"tags":[6768,6769],"class_list":["post-10185","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-presa","tag-despre-copii","tag-minuni-si-sperante"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10185","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10185"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10185\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10186,"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10185\/revisions\/10186"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8444"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10185"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10185"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/casacartii.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10185"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}