MAHESHWARA

La cumpăna amiezii, în vara nucleară,

sedus de chipul morții, afară din cetate,

mănânc țărâna caldă și sufăr într-o doară

și ard să fiu cu tine, supremă zeitate.

În altă viață poate, iscată din abis,

mă va conduce iarăși cărarea fermecată

prin mii de universuri, aievea sau în vis,

spre ușa casei tale, la fel ca altădată.