„În relația cu cuvintele, el manifestă un soi de tandrețe avară, reținută, orgolioasă parcă, atâta cât ele să se supună, astfel alintate, muzicii învolburate a freamătului Dunării, infuzată poemului proaspăt rourat. El folosește un mobilier poetic reținut, dar select, în care cititorul este cel ce va trebui să se simtă confortabil.
Meditativ, traversat de o tristețe luminoasă, învăluit în armură sclipitoare, desprinsă din hăul istoriei pe care o adoră, plin de avânt incandescent, asemeni eroilor invocați în scrierile sale, inteligent și generos, părându-i-se posibil de îndeplinit visele sale mărețe și acoperindu-și fragilitatea vârstei cu o curajoasă, căci sfidătoare luare în piept a Vieții, folosind adesea lama tăioasă a justițiarului încă în purpura purității absolute, atins de o înțelepciune vioaie și purtându-și adolescența ca pe o haină gata murată, cam greoaie și mult prea strâmtă pentru el, vădit incomodă; paradoxal și derutant uneori, tânărul poet dobrogean își află botezul mesianic, plin de duh, în miezul unei poezii de profundă respirație, luminoasă, epigramatică, cu inserții aforistice, elegiac-elegantă, cu dezbateri aprige, accentul căzând pe existența derutantă, sprijinită de adolescență – cea care, în viziunea lui, este mai mult umbroasă decât cu puteri tămăduitoare ori de deslușire a umbrei – o poezie expresivă, cu o fluiditate colțuroasă și doldora de înțelesuri.”
Dumitru Cerna
Recenzii
Nu există recenzii până acum.