Fenomenul exilului, în general, implică o serie de deplasări identitare. Maniera în care scriitorii, intelectualii își construiesc, de-construiesc și re-construiesc identitatea, odată ce sunt supuși acestui proces, dar și felul în care aceștia se raportează la teritoriul pe care l-au părăsit și la cel care i-a adoptat, se reflectă clar în prezentul studiu.
O situație inedită o ilustrează scriitorii români Emil Cioran și Herta Müller, scriitori de origine română, de aderență central-europeană, care s-au exilat, aceștia abordând în operele lor (eseuri, confesiuni, romane sau nuvele) tematica exilului în raport cu evoluția identității, în țara natală, precum și în cea adoptivă. Cei doi prezintă, de asemenea, legături cu fostele periferii ale Monarhiei bicefale, ambii exilându-se din rațiuni politice, opera lor reprezentată de eseuri sau romane autobiografice evidențiază, astfel, raportul față de un Centru inițial, desprinderea față de acesta, precum și de-construirea și reconfigurarea identității.
Autoarea
Recenzii
Nu există recenzii până acum.