Port popular istoric românesc (până la 1940). Album

     Volumul de faţă îşi propune să prezinte imagini ale portului popular românesc, culese din diferite surse de epocă şi din diferite trepte istorice, începând din secolul al XIV-lea până la 1940, din întreaga arie geografică locuită de români: Transilvania, Muntenia, Moldova, Basarabia, pentru ca publicul de astăzi (român sau străin) să poată vizualiza traseul istoric al dăinuirii româneşti în aria sa geografică de locuire, prin artă populară, prin creaţie şi asumare a frumosului ca mod de a trăi în plenitudine şi demnitate. Se relevă o mare diversitate şi bogăţie de stiluri ale elementelor ornamenticii populare, având totuşi un fond comun care face să fie recunoscut portul respectiv ca specific românesc, în chiar desăvârşita unitate etnică românească prin limbă, obiceiuri şi tradiţii populare. Încă din secolul al XIX-lea, străinii au remarcat strălucirea hainelor de sărbători ale românilor, afirmând că ating apogeul nobleţei şi mirajului şi că ar trebui ca acest popor (referirea de aici este la cel din Transilvania) să fie liber şi să ajungă şi la „lumină spirituală” şi la „cultură intelectuală”. Volumul se vrea a fi şi un elogiu adus ţărăncii române care, prin vrednicia muncii ei, a dat un sens înalt moral vieţii de familie, „păstrând tesaurele naţiunii române în timpuri atât de grele”. Apariţia, la Centenarul Marii Uniri, a unei cărţi care să ofere o privire unitară asupra acestui aspect al duratei românilor prin secole, din punctul de vedere al portului popular, este un sprijin preţios pentru cititor în reconsiderarea trecutului românesc şi integrarea creaţiei lui cu demnitate în istoria şi patrimoniul artistic al Umanităţii. Reînvie astfel un trecut plin de culoare, frumuseţe, diversitate, strălucire, pitoresc, robusteţe, demnitate, naturaleţe şi care a atras atenţia străinilor, a pictorilor români şi străini, precum: Preziosi, Lancelot, H. Trenck, Raffet, Bouquet, Doussault, Matisse, Carol Pop de Szatmari, Grigorescu, Aman, Tattarescu şi mulţi alţii.