Sylviane Dupuis (născută în 1956) este poetă, eseistă, autoare de teatru și profesor universitar emerit la Universitatea din Geneva (Elveția). Autoare a șase piese de teatru, a animat ateliere de creație dramatică în cele mai neașteptate colțuri ale lumii. Dintre numeroasele premii obținute de-a lungul carierei, amintim Marele Premiu pentru Poezie „C. F. Ramuz” 1986, trei burse de creație acordate de Fundația Pro Helvetia și Fundația Leenaards (1989, 1999 și 2000), Premiul internațional francofon de poezie „Jasmin d’Argent” (Franța, 1996), Premiul pentru Autorii de Teatru din cadrul Festivalului de Teatru de la Lyon pentru piesa Les Enfers ventriloques (2004), Marele Premiu pentru creație literară al Fundației Pittard de l’Andelyn (2012).
*
Peter Brook, e „teribil de greu să scrii o piesă de teatru”. Iluzia teatrală este un reality game înțesat de oglinzi în care nimic și nimeni nu este ceea ce pare a fi, dar, pentru ca acest joc de-a fi și a nu fi să-i vorbească spectatorului, el trebuie să rămână cât mai autentic cu putință și să-i descopere câte ceva despre el însuși. […] Prin stilul lor malițios și ușor ireverențios, prin bufoneriile subtile care ne îndeamnă la reflecție profundă sau prin jongleriile intertextuale, pline de farmec, care ne plimbă prin întreaga istorie a teatrului european, de la Eschil până la Sarah Kane și trecând prin Shakespeare, Molière, Brecht sau Beckett, cele două piese de teatru semnate de Sylviane Dupuis pe care le propunem în prezenta traducere au cu ce să-și cucerească publicul român cunoscător și iubitor de teatru. Iar acest posibil interes se poate explica și prin faptul că dramaturgia Sylvianei Dupuis confirmă în mod admirabil faimoasa formulă a lui Brecht conform căreia la teatru se merge nu pentru a uita, ci pentru a ne aminti și pentru a învăța – mai presus de toate, am completa noi, a învăța să devenim noi înșine.
Andreea Bugiac
Această carte a apărut cu sprijinul oferit de TRADUKI.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.