Volumul de faţă (Naşterea şi copilăria (1955-1970) este primul dintr-o serie de trei volume cu caracter memorialistic, următoarele două vizând Adolescenţa şi tinereţea (1971-1980), respectiv Maturitatea şi senectutea (din 1982).
Volumul este structurat în cinci secţiuni, prima (O copilărie petrecută la ţară) fiind cea mai consistentă, cu 31 de capitole. Astfel, după o scurtă prezentare a istoriei satului natal (atestat documentar în anul 1311), autorul face o comparaţie cu satul natal al lui Lucian Blaga, Lancrăm, care poartă în el „sunetele lacrimei”, pe când numele satului autorului, Nandra, conţine „sunetele mândriei”. Urmează o emoţionantă evocare a „icoanei părinţilor”, a rudelor din partea ambilor părinţi, a primelor amintiri, legate de bunica maternă, o descriere a celor cinci case în care a copilărit autorul şi în care s-a simţit mereu „acasă”.
Interesante sunt aici şi paginile care reconstituie lumea satului ardelean, din perioada menţionată, cu păsările şi animalele din ogradă, cu călătorii străini prin sat, cu unele jocuri ale copilăriei (precum moara, joc asemănător cu şahul). Uimirea copilului în faţa miracolelor naturii coincide cu primii ani de şcoală primară şi gimnazială, cu primele vizite la oraş, cu primele lecturi din publicaţiile pe care le citea şi în care voia să debuteze. Un moment remarcabil îl constituie descrierea întâlnirii cu Mircea Dinescu (la Homorod), cunoscutul poet dedicându-i un text superb şi o strofă dintr-o poezie rămasă inedită, în jurnalul intim al lui Ilie Rad. Interesante sunt şi vagile ecouri ale unor evenimente politice din România (protestul lui Nicolae Ceauşescu faţă de invadarea Cehoslovaciei, în 1968, reforma administrativ-teritorială din acelaşi an) sau din lume (prima aselenizare, din 20 iulie 1969).
A doua secţiune (Viaţa la ţară) vine oarecum în prelungirea monografiei satului Nandra, publicată în 2021, în sensul că sunt descrise horele din sat, obiceiurile de Paşti şi de Crăciun, tradiţiile de la naşteri, nunţi şi înmormântări. Nu puteau lipsi de aici consideraţiile despre limba năndrenilor, atitudinea lor faţă de politică, toleranţa etnică şi religioasă, condiţiile de igienă şi alimentaţie etc.
În partea a III-a asistăm la principalele îndeletnicici ale locuitorilor din sat: cositul fânului, cultivarea unor plante necesare traiului (grâul, porumbul, cânepa, sfecla de zahăr, cartoful etc.).
Câteva gânduri şi reflecţii găsim în secţiunea IV (Am plecat din sat, după titlul romanului omonim al lui Ion Vlasiu). Aici vedem cristalizarea unei autentice filosofii, pe care autorul a preluat-o de la mama sa, a cărei evocare este precedată de un splendid citat din cartea împăratului-filosof, Marc Aureliu: “Mamă-mea a fost pentru mine un model de cucernicie şi de binefaceri, m-am străduit, călcând pe urmele ei, să nu fac fapte rele, nici să nu le cuget, şi să trăiesc ca şi ea, simplu şi cumpătat, străin de luxul obişnuit al celor puternici.” (de la mama sa a preluat autorul acestei cărţi câteva principii: părinţii trăiesc, de la o anumită vârstă, exclusiv pentru copii; secretul stabilităţii familiei; nu trăim pentru a mânca, ci mâncăm pentru a trăi etc.).
În ultima parte a cărţii (V) găsim noi informaţii legate de monografia satului Nandra, precum şi mai multe enigme ale satului, care nu au putut fi încă dezlegate.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.