Canonul (im)perfecțiunilor. Excurs comparatist

     Ioana Pavel a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai, specializarea Limba și literatura română – Literatură universală și comparată. A urmat cursurile programului masteral de Studii literare românești, apoi și-a continuat studiile cu un doctorat, sub coordonarea prof. univ. dr. Ruxandra Cesereanu. Este prezentă cu studii în diverse volume și în publicații științifice cu indexare internațională (Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory, Caietele Echinox), dar și cu eseuri sau cronici în reviste literare din România (Cultura, Vatra, Steaua).

*

     Între absolutizarea canonului și relativizarea acestuia, există o zonă ideatică percutantă pentru care Ioana Pavel are aplecare inclusiv atunci când discută varietatea gustului critic, ierarhiile impuse ori destrămate cu tendință, relația centru-margine în care canonul este chestionat. Din acest unghi, și numai cuprinsul acestei cărți foarte speculative este emblematic, prin gradele și dozările conotative care sunt suculente, iscusite și marcate de o ironie aristocratică, aș spune. Cât despre arborescența ideilor, aceasta este impresionantă. Erudiția, spiritul combinativ, dar și selectiv, predilecția pentru dialogul conceptual și, nu în ultimul rând, direcția comparatistă fac ca prima parte, cea teoretică, a cercetării, să fie citită ca o meditație argumentativă (pro și contra) despre canon. Metoda considerată adecvată este cea a montajului flexibil, care îngăduie problematizarea și chestionarea (inclusiv polemică a) canonului, cercetătoarea ferindu-se de extreme, adică atât de perspectiva tradiționalistă și conservatoare, cât și de aceea demolatoare și minimalistă. Studiul de față are, în acest sens, o energie de investigație (de invidiat) a bătăliilor conceptuale și ierarhice, de etapizare a ciclicității reciclării canonului (în cvartetul canon-contracanon-anticanon-postcanon), de discutare a funcției premiilor literare, a rolului geniului ori celebrității, de trecere prin -isme, politici culturale și literare. E meritul acestei investigații vivace, cu energie ideatică admirabilă, să facă un slalom iscoditor și iscusit, punctând atât abordările convenționale, cât și rătăcirile ori abaterile de la canon.

Ruxandra Cesereanu

*

     E limpede că Ioana Pavel s-a documentat bogat, se vede plăcerea lecturii (a frecventării mereu cu folos a bibliotecii) și a interpretării. O serioasă armătură teoretică se află la baza acestor pagini, doar că nu există nicio ostentație conceptuală, instrumentarul fiind pus mereu în slujba interpretării și a literaturii comparate. Autoarea are vocație pentru a investiga lumea ideilor, pentru a realiza excursul comparatist pe care și-l propune. Cu inteligență critică, ea dă aici, după cum precizează, „o versiune” a reprezentării canonului. Aș spune că tipul de comparatistică practicat de Ioana Pavel este unul problematizant, bazat întotdeauna pe o documentare ce tinde spre exhaustivitate și îndreptându-se spre găsirea unei soluții sau măcar spre instituirea unei argumentații echilibrate.

Sanda Cordoș

*

      Absolutizarea canonului (prin fetișizarea „Marilor Cărți” și a autorilor clasici) sau relativizarea sa excesivă (făcută să tulbure perspectiva ierarhic-ordonatoare) reflectă un tip de radicalism ideologic și de dogmatism combătut indirect aici prin recursul la ironie și la nuanță – de unde și importanța „umbrelor” și a contururilor evanescente, ce se lasă deslușite doar de privirea contemplativă, pentru care esteticul nu e vorbă goală. Departe de a lăsa impresia unui produs de serie, studiul de față se distinge prin spiritul de finețe ce însuflețește mereu comentariul critic și printr-o eleganță stilistică admirabilă – cu precizarea că stilul nu e, aici, decât omul însuși. Littéralement et dans tous les sens.

Antonio Patraș

*

     Ochiul cu care îmbrățișează textele are caracteristicile la care se referă David Le Breton în cercetările dedicate antropologiei simțurilor: este simultan un ochi optic, glisând peste obiecte, survolându-le și oferindu-ne o perspectivă de ansamblu, dar și unul haptic, atingând cu delicatețe fermă detaliile care merită să fie exhibate.

Cristina Bogdan

 *

Proiectul articulat în cartea Canonul (im)perfecțiunilor. Excurs comparatist este dublu planificat: pe de o parte, mai ales la început, el testează termeni și concepte operaționale în lunga istorie a canonului, dar și a dezbaterii definirii lui, pentru stabilizarea unui instrumentar de lucru, urmând ca ulterior să selecteze opere cu un înalt grad de autoreflexivitate, pentru a răspunde întrebării care o preocupă de la bun început pe autoare: cum meditează literatura asupra sieși.

Mihaela Ursa