De la stereotipuri şi reprezentări la un imaginar mediatic francofon

Ca orice lucrare academică de anvergură, cartea este structurată în două mari secvențe, una de delimitare riguroasă a cadrului teoretic, conceptual și metodologic, necesar cercetării, și o alta de analiză propriu-zisă, consacrată articolelor din două publicații serioase (și credibile) aparținând presei de știri din România (Adevărul şi România liberă). Ambele sunt extrem de bine eșafodate și argumentate, însă partea a doua este cea mai relevantă științific, deoarece urmărește analiza evoluţiei reprezentărilor din acest tip de presă (de informare generală), pornind de la principalele momente discursive din perioada 1990-2023. Sunt supuse analizei două tipuri mari de evenimente legate de Franța și prezentate de cotidienele românești: „evenimente internaţionale (alegeri prezidențiale, greve și proteste, atacuri teroriste), care au avut loc în spaţiul francez și evenimentele bilaterale franco-române, care au avut loc în spaţiul românesc (vizite ale șefilor de stat francezi, evenimente internaționale francofone precum Sommet-ul Francofoniei), care se referă la relațiile directe dintre cele două ţări și sunt mai conectate de noțiunea de identitate națională”.

Cartea Marianei Șovea argumentează existenţa unui fond comun de reprezentări despre Franţa şi francezi, tradițional și istoric, care nu a încetat să evolueze în ultimii 30 de ani, „în funcţie de contextul socio-politic, dar şi în funcţie de dinamica înregistrată de mass-media”. Și în funcție de imaginarul lingvistic al românilor, cu privire la învățarea și utilizarea limbii franceze, la valoarea ei, am spune noi.

Prof. univ. dr. habil. Felicia Dumas