Jojolica de la Dârja

Romanul comic Cocoșul și Cocoașa, Casa Cărții de Știință, 2006, 2008, are drept personaj pe turbulenta Jojolica. Mai apoi, ea ține un jurnal ascuns (Jojolica și jurnalul ascuns în cămară, Casa Cărții de Știință, 2013). După ce va pleca de la soțul Jojolu, ea continuă să scrie în jurnal. De ce am scris „de la Dârja” (satul meu natal)? De acolo vine umorul rustic și chiar prototipul personajului. E o reîntoarcere tonică (sper) la origini.

Autorul

„Am citit prăpădindu-mă de râs Jojolica lui Jurcan. Ar putea fi un sitcom de succes!

            Petru Popescu

„După Ana din Moara cu noroc, după Mara şi Fefeleaga, Jojolica e ardeleanca de tranziţie – trecută prin Tanţa şi Costel, nu fără moşteniri venite dinspre Coana Chiriţa –, pregătită nu atât să vorbească despre aterizarea satului ardelenesc în plină globalizare, cât despre contrastele supravieţuirii acestuia într-o lume cu care nu prea are multe în comun, dar unde a fost paraşutat. În felul ei, Jojolica e o madambovarisemoa şi împotriva evidenţei existenţei ei artistice articulate nu e nimic de făcut”

Ovidiu Pecican

„Jojolica este superbă. În compania ei nu te plictisești nicio clipă. Iar Alexandru Jurcan i-a dat aura unui veritabil personaj literar.”

Radu Țuculescu