Sculptura Românească în lemn, raporturi între tehnică şi expresivitate

“Pentru a prezenta preocupările mele legate de creaţia sculpturală în lemn şi pentru a evoca opera şi punctele de vedere ale altor creatori în ceea ce priveşte potenţialul expresiv al lemnului, m-am oprit asupra acestei lucrări, cu titlul: „Sculptura românească în lemn, raporturi între tehnică şi expresivitate”. Este evident faptul că acest demers a necesitat operarea unor reducţii în vastul univers al artei, focalizarea pe artele vizuale eliminând din discuţie toate celelalte forme de artă (muzica, literatura sau arta dramatică). O a doua reducţie se realizează în momentul în care din corpul artelor vizuale se selectează domeniul sculpturii. Iar a treia reducţie operează atunci când din sculptura mondială se selectează sculptura românească şi, în sfârşit, a patra reducţie selectează din cadrul sculpturii româneşti numai sculptura în lemn.” (Ionel Tănase)