Spovedania. Roman cu 30 de ferestre

Spovedaniaeste cartea unei experienţe de viaţă sub semnul confruntării cu ameninţarea unei boli necruţătoare. Împrejurarea prilejuieşte o reexaminare a unor momente esenţiale, fie din trecutul apropiat sau mai îndepărtat, fie din prezent, pe fondul derulării unor evenimente care antrenează mari schimbări în viaţa lui Valer Cărpinişan, personajul principal, şi în viaţa societăţii. Trecerea de la comunism la un alt tip de societate, al cărei model se conturează cu greu, produce o serie de convulsii în viaţa personajelor. Valer Cărpinişan trăieşte cu sentimentul unei vinovăţii difuze, ale cărei rădăcini încearcă să le descopere şi să le înlăture. Eliberarea lui de acest sentiment şi de teamă se va face cu ajutorul unor buni sfătuitori, care înţeleg drama lui Valer Cărpinişan şi îi oferă soluţia potrivită. Doi preoţi au un rol important în această privinţă: Părintele Policarp Teodorescu şi părintele Rafail Chiroban. Părintele Rafail va avea un rol hotărâtor în iniţierea lui în Taina spovedaniei. În această dimensiune, romanul lui Ovidiu Moceanu este şi unul de iniţiere. Readucând în atenţia cititorilor un personaj pe nedrept ignorat de literatura din ultimele decenii – preotul –, Ovidiu Moceanu face şi o radiografie a societăţii româneşti a sfârşitului de secol 20. Lumea suferinţei nu e numai una a spitalelor, ci şi a unui timp în căutarea identităţii. În acest sens, ferestrele pe care le „deschide” autorul devin imagini semnificative ale unor medii care se eliberează foarte greu de mentalităţi învechite.