Corpul inteligent. Strategii metacognitive în antrenamentul actorului

Profesorul de actorie poate să sporească prezenţa studentului-actor, după cum poate să o şi inhibe. Important este ca acţiunea pedagogică să rămână discretă, să-i lase studentului suficient spaţiu pentru a se simţi liber, chiar dacă aceasta presupune şi păstrarea unei zone de risc. Un actor care ştie că-l aşteaptă o plasă de siguranţă, nu va practica niciodată „saltul în gol”. Or, ca profesor şi, totodată, ca pedagog, nu pot fi interesat decât de actorul care a sărit deja în gol şi care „gândeşte“ în timp ce „zboară“…

Filip Odangiu