Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire

                „Marea Unire, eveniment epocal cu semnificaţii multiple, ţel suprem şi ideal al naţiunii române, care a avut loc la 1 Decembrie 1918, a pus o amprentă inconfundabilă şi definitivă asupra întregii vieţi din Ardealul istoric. Ţara îşi redobândea statura pierdută de-a lungul timpului, se întregea în graniţele locuite de toţi cei care vorbeau şi gândeau româneşte, îşi definitiva arhitectura sa de patrie unitară pentru toate provinciile româneşti, de la nord, de la răsărit şi de la apus, respectiv din Bucovina până în Basarabia şi Transilvania, adunând toate aceste ţări şi pământuri într-o singură constelaţie: România Mare. Acest lucru a făcut ca toate energiile româneşti, până atunci încătuşate şi ţinute sub obroc, să explodeze într-o constelaţie miraculoasă şi trainică, căutând să-şi găsească de acum propriul drum în confreria de state europene, multe ţări vecine, dobândindu-şi, odată cu românii, statutul de ţări libere şi independente, precum Cehia şi Slovacia, Serbia şi Croaţia, Muntenegru şi Herţegovina, foste cu toate sub stăpânirea imperiului austro-ungar. Pentru întâia dată românii din Cernăuţi, din Chişinău sau din Dobrogea puteau să se regăsească sub aceeaşi administraţie, sub aceleaşi legi şi idealuri, animaţi de sentimentul general al construcţiei noilor aşezăminte.”

Autorul